|Acceseaza
site-ul bisericii | Activitati
| Contact
|
Biserica Baptista SFANTA TREIME, Lupeni
Primele inceputuri de vestire a Evangheliei in orasul Lupeni sunt
legate de anul 1912, cand la minele de carbuni din Valea-Jiului
au venit muncitori din judetele Salaj si Bihor, printre care erau
si credinciosi baptisti. Acestia, venind in Lupeni, au trait o
viata exemplara in mijlocul celorlalti: se adunau prin case, unde
studiau Scripturile, se rugau , cantau si-L laudau pe Dumnezeu
intr-un mod deosebit. Cei care au fost invitati sa participe cu
ei la inchinarile lor, vazand seriozitatea trairii lor cu Dumnezeu
si fiind atinsi de Cuvantul Vietii, au hotarat sa-si shimbe viata
dupa voia Domnului. Numarul prietenilor care veneau sa asculte
Cuvantul Sfant era tot mai mare si se simtea nevoia unui lucrator
cu experienta, care sa posede cunostinte temeinice ale credintei
baptiste. In acest timp, in judetul Hunedoara lucra ca evanghelist
fratele Stefan Ignea. Auzind de grupul de credinciosi si de prieteni
de la Lupeni, a hotarat sa le faca o vizita.
A petrecut cu ei cateva zile in rugaciune si explicarea Evangheliei
si, in acelasi an 1912, toti care au crezut si au fost pe deplin
convinsi de adevarul Scripturii au fost botezati in apa Jiului,din
satul Barbateni. Cu ei s-a format Biserica Baptista din orasul
minier Lupeni. Printre cei care s-au botezat atunci, au fost surorile:
Bolosin Floare, Ianc Floare, Lung Eva, Lung Sara, Andrei Tasia,
Buda Maria, Szoci Floare si fratii Bolosin Teodor, Bolosin Iosif,
Bolosin Ioan si Andrei Ioan, un numar de 7 femei si 4 barbati,
care s-au adaugat la numarul celor veniti din alte localitati.
Pentru ca acest centru minier promitea mult, fratele Stefan Ignea
a facut dese vizite la Lupeni. A fost un slujitor al Evangheliei
care s-a uitat pe sine, a uitat familia si s-a daruit lucrarii
sfinte. A fost un calator fara odihna si un deschizator de inimi
pentru credinta in Isus Hristos si un viteaz aparator al creduntei
primare. Biserica din Lupeni a crescut foarte repede. Intre 1912
si 1919 a ajuns la peste 100 de membri, in fiecare an fiind 2-3
botezuri. Dintre cei convertiti, majoritea erau tineri sub 30
de ani.
La botezul din data de 10 octombrie 1915, s-a botezat un tanar
de 20 ani, care va ajunge un stalp de nadejde al bisericii: fratele
Max Hendric. Un an mai tarziu, pe 30 aprilie 1916, se boteaza
tanarul de 21 de ani, fratele Ciora Teofil, care va deveni ucenicul
fratelui Stefan Ignea si bun misionar pe Valea Jiului si Valea
Hategului. Impreuna cu fratele Teofil, fiind aflat printre candidatii
veniti din alte localitati, se boteaza si fratele Ilie Marza,
care in 1921 se inscrie la Seminarul Teologic Baptist din Buteni,
facand parte din prima generatie de seminaristi din Romania. Membrii
bisericii fiind tineri, biserica era vie, activa si cu avant.
Conducatorul corului a fost fratele Petru Mecheres, si el tot
un miner, care a lucrat mult timp in biserica. Scoala Duminicala
era condusa de fratele Teofil Ciora,iar mai tarziu, cand a venit
la Lupeni sora Eva Lupescu, care terminase 4 ani de seminar, dumneaei
a condus Scoala Duminicala, Societatea surorilor si a tineretului.
Intrucat fratele Stefan Ignea misiona si oficia singur botezuri
intr-un cerc foarte raspandit, judetele Caras-Severin si Hunedoara
si fiind foarte solicitat, nu putea sa faca fata tuturor solicitarilor,
s-a pus problema unor ajutoare in lucrare. Astfel, la Conferinta
de la Lugoj din 1917. au fost ordinati primii diaconi ai Bisericii
din Lupeni: fratii Bolosin Teodor si Socsi Alexandru. Dupa terminarea
primului razboi mondial, au mai fost ordinati ca diaconi si fratii
Max Hendric si Ciora Teofil care au lucrat in biserica din Lupeni
si in bisericile noi infiintate din Uricani, Vulcan, Aninoasa
si Petrosani.
Primul pastor angajat al bisericii a fost fratele Ioan Covaci
din Sintesti. In ciuda prigonirilor si suferintelor de care au
avut parte primii credinciosi din partea autoritatilor si a bisericilor
ortodoxe si catolice, Cuvantul se vestea cu putere si era primit
cu bucurie de tot mai multi oameni, mai ales tineri, astfel incat
numarul lor a crescut si se punea problema construirii unui locas
de inchinaciune. Fratii au cumparat terenul, au procurat materialele
de constructii si au adus lemnul de brad de la Campu lui Neag,
cu pluta pe Jiu pana, in dreptul Vascozei. Pentru ca transportul
lemnelor se sfarsise noaptea si nu au mai avut timp sa le scoata
din Jiu, le-au lasat acolo pana a doua zi. Peste noapte insa,
a venit o furtuna mare si a luat toate lemnele ducandu-le in Oltenia.
A fost nevoie de o noua munca, dar de data aceasta in conditii
mult mai grele, pentru ca era iarna.
Inaugurarea primului locas de inchinaciune al Bisericii Crestine
Baptiste Lupeni a avut loc pe data de 27 mai 1923. Cu aceasta
ocazie, a avut loc si un botez nou testamantal cu 15 candidati,
oficiat de catre fratele pastor Ioan Covaci, la sarbatoare participand
si corul Bisericii Baptiste din Timisoara. Au mai fost oficiate,
tot in acea perioada, de catre fratele pastor Covaci Ioan, botezurile
din 22 octombrie 1922, cu 10 candidati, in 8 ianuarie 1923, cu
8 candidati si in 11 noiembrie 1923, cu 33 de candidati. Anul
1923 a fost unul dintre cei mai rodnici ani din punct de vedere
spiritual - biserica a crescut cu 56 de membri. In anul 1924,
pe data de 24 iunie, fratele Popa Ioan, pe atunci presedintele
comunitatii Arad, a vizitat biserica din Lupeni, ocazie cu care
Societatea surorilor din biserica numita "Marta" au
dat o serbare in cinste Domnului.
In 25 octombrie 1925, a mai avut loc un botez cu 18 suflete si
in perioada aceea biserica avea deja un cor mixt si o fanfara,
avandu-l ca dirijor angajat pe fratele Ioan Sarbu din Banat. Corul
si fanfara au avut un rol deosebit in biserica, precum si in alte
localitati din Valea Jiului si Valea Hategului. In localitate,
cu ocazia botezurilor, corul si fanfara aveau un rol misionar
important. Botezurile oficiindu-se, de obicei, in Jiu, toti paricipantii
la botez se incolonau pe strada si plecau spre Jiu, cu fanfara
cantand in fata coloanei. Era o sarbatoare si un prilej deosebit
de afirmare a credintei baptiste in localitate. Tot din 1925,
biserica din Lupeni a infiintat un azil de batrani, in care cativa
batrani si infirmi erau ingrijiti de fratii din Lupeni. Prin lucrul
de mana facut de Societatea surorilor "Marta", s-au
strans 3.000 de lei, care au ajutat la intretinerea batranilor.
Acestor actiuni intreprinse de biserica, li s-au alaturat si alte
biserici din Valea Jiului si Valea Hategului, care au ajutat cu
darul lor la intretinerea azilului. Dupa catva timp, din lipsa
de pacienti, azilul s-a desfiintat.
Intre 12 si 14 octombrie 1927, s-a tinut la Lupeni al VII-lea
Congres al Cultului Crestin Baptist. La Congres au venit delegati
din tara si strainatate, lucrarile Congresului fiind supravegheate
de autoritatile locale cu jandarmi inarmati. Din anul 1927 pana
in 1935, biserica a ramas fara pastor, in biserica slujind diaconii
care au fost ordinati. In 1935, biserica a angajat ca pastor pe
fratele Balgradeanu Avram, dumnealui fiind primul pastor cu seminarul
teologic absolvit. A pastorit biserica pana in 1936, cand a plecat
ca misionar in Iugoslavia. Dupa plecarea fratelui Balgradeanu,
biserica a angajat ca pastor pe fratele Rusu Ioan, absolvent al
Seminarului Teologic Bucuresti, care a pastorit biserica pana
in 1944.
Intre anii 1942 si 1944, din ordinul generalului Antonescu, bisericiile
baptiste din Romania au fost inchise, credinciosii sinceri adunandu-se
pe unde puteau, prin case. Lacasul de inchinaciune a fost transformat
de autoritati in dispensar de boli contagioase. Dupa redeschiderea
bisericilor in 1944, biserica din Lupeni nu a mai avut pastor
angajat pana in1952, totusi in biserica au lucrat fratii diaconi
Max Hendric si Ciora Teofil iar sora Eva Tandau se ocupa de Scoala
Duminicala si lucrarea cu surorile si tineretul. Pe langa acestia,
Dumezeu s-a ingrijit sa mai trimita si alti lucratori, care vanind
in Valea Jiului se angajau la mina: fratii Teodosiu Victor, Iosivescu
Nicolae si Beraru Gheorghe, toti absolventi ai seminarului teologic.
Tanarul Ieremia Gavagina, care isi satisfacea stagiul militar
in Lupeni, a ajutat si el mult timp lucrarea cu tineretul, dupa
eliberare inscriindu-se la seminar. In anul 1952, a venit ca pastor
fratele Popa Pavel, care a pastorit biserica pana in 1956. In
1956, tanarul absolvent de seminar, fratele Luca Gheorghe, a devenit
pastorul bisericii, pastorind biserica timp de 16 ani, pana in
1972. In 1959, fratele Socaciu Ioan, directorul Seminarului Teologic
Baptist, a vizitat biserica din Lupeni si, vazand in ce stare
se gaseste cladirea bisericii, a propus sa se inceapa constructia
unei noi cladiri. S-a facut proiectul, s-au primit aprobarile
de constructie, s-a turnat fundatia, s-au procurat materialele
necesare si, cand s-a vrut ridicarea cladirii, autoritatile comuniste
au oprit lucrarea, ridicandu-le autorizatia de constructie. Desi
s-au facut numeroase demersuri pentru a aproba continuarea constructiei,
totul a fost in zadar. In 1972, a venit ca pastor fratele Manzat
Stefan, pana in 1973. Incepand din 1973, a inceput sa pastoreasca
biserica fratele pastor Ciocan Ioan, care mai apoi devine si presedintele
Comunitatii Baptiste Sibiu. In timpul pastoririi, fratele Ciocan
a facut nenumarate demersuri pe la toate autoritatiile, pentru
a putea obtine aprobarea construirii locasului de inchinaciune,
dar totul s-a redus doar la promisiuni.
In 1989, Dumnezeu aduce libertatea in tara si, incepand cu anul
1990, se reiau interventiile la noul regim. S-a cumparat un loc
pe strada Alexandru Lapusneanu, s-a facut proiectul si s-a obtinut
autorizatia de constructie, astfel ca in cursul anului 1990 s-au
putut demara lucrarile la noua constructie. Prin munca si contributia
tuturor membrilor - femei, barbati si copii- s-a muncit din plin
si, in anul 1993, pe data de 29 august, cu ajutorul lui Dumnezeu,
a avut loc serviciul special de dedicare a noului locas de inchinaciune.
Noua cladire a bisericii are o capacitate de 700 de locuri pe
doua nivele, sala de mese cu anexe necesare, precum si un corp
de cladire destinat pentru a gazdui si intretine 48 de copii orfani.
La ridicarea acestei constructii, au contribuit in mare masura
fratii din Marea Britanie, in special Biserica Evanghelica Worthing,
reprezentata de pastorul Tony Sargent si asociatia britanica ACTS,
reprezentata de fratele Len Gruber. In anul 1997, luna martie,
fratele Ciocan Ioan s-a pensionat si incepand din septembrie 1997,
pastor al Bisericii Baptiste Lupeni a venit fratele Ursu Mircea,
proaspat absolvent al Institutului Teologic Baptist Bucuresti,
care pastoreste biserica pana in prezent.
In august 1998, fratele pastor Ursu Mircea impreuna cu fratele
Vieru Ioan, membru in comitetul bisericii sunt invitati in Anglia,
de catre pastorul Tony Sargent si fratele Len Gruber, pentru a
relua legaturile intre cele doua biserici (biserica din Lupeni
si cea din Worthing fiind infratite, inca de pe timpul fratelui
pastor Ciocan Ioan) si pentru a discuta posibilitatea deschiderii
orfelinatului. Reintorsi in tara si in urma discutiilor avute
cu comiteteul bisericii si la propunerea unui proiect de sustinere
a orfelinatului de catre biserica, proiect recomandat de catre
fratele Vasile Nemes, care va deveni presedintele Asociatiei Umanitare
Casa de Copii Lupeni, in octombrie 1998, biserica hotaraste ca
se va putea deschide orfelinatul cu sustinere proprie. Prin darnicia
si ravna fratilor si cu ajutorul lui Dumnezeu, in data de 29 iunie
1999 se deschide oficial orfelinatul, cu un numar de 4 copii.
In prezent Asociatia Umanitara Casa de Copii functioneaza avand
in derulare 4 mari proiecte:
1. Orfelinatul de copii - cu un numar de 19 copii institutionalizati
2. Cantina sociala - un numar de 45 persoane primesc masa de amiaza
3. Familii in nevoie - un numar de 11 familii cu un efectiv de
43 de copii sunt ajutati in familiile lor, ei beneficiind la fel
de masa de amiaza
4. Foster Care - 3 copii intre 0-3 ani sunt ingrijiti de catre
3 familii crestine.
|
| 
| 
|