TU POTI AVEA O INTELEPCIUNE AUTENTICA SI O PUTERE DUMNEZEIASCA
Neanuntata si prea putin detectata, in cercurile evanghelice
populare s-a strecurat o noua cruce. Seamana cu vechea cruce,
dar este diferita. Asemanarile sunt superficiale; deosebirile
sunt fundamentale. Din aceasta cruce noua a izvorat o noua filozofie
a vietii crestine, iar aceasta a produs o noua tehnica de evanghelizare
- un nou tip de servicii divine si un nou tip de predicare. Noul
evanghelism foloseste acelasi limbaj ca si cel vechi, dar continutul
lui nu mai este acelasi, iar accentele sunt altele. Crucea veche
nu avea aliante cu lumea. Pentru inima fireasca si mandra a lui
Adam ea insemna sfarsitul calatoriei. Ea producea efectul sentintei
impusa de legea de pe Sinai. Crucea noua nu este opusa rasei umane;
din contra,
este un prieten amabil si, inteleasa corect, ea este izvorul pentru
un ocean de distractie si placere inocenta. Ea ii permite lui
Adam sa traiasca fara deranj. Motivatia vietii lui ramane neschimbata;
el traieste tot pentru
propria lui placere, numai ca acum se desfata cantand coruri si
privind filme religioase in loc de a canta cantece salbatice si
de a bea vodca. Accentul este tot pe placere, desi distractia
este acum la un nivel mai
inalt, moral, daca nu intelectual.
Noua cruce incurajeaza o abordare noua si complet diferita a
lucrarii misionare. Evanghelistul nu cere lepadarea vietii celei
vechi inainte ca cea noua sa poata fi primita. El nu predica contraste,
ci similitudini. El cauta sa atinga coarda interesului public,
aratand ca noua credinta nu are pretentii neplacute; din contra,
ea ofera tot ceea ce ofera lumea, doar la un nivel mai ridicat.
Exact lucrurile dupa care alearga o lume innebunita de pacat sunt
prezentate cu iscusinta a fi exact lucrurile pe care le ofera
evanghelia, doar ca produsul religios este de o calitate mai buna.
Noua cruce nu il sfasie pe pacatos, ea doar il redirectioneaza.
Ea il calauzeste spre un mod de viata mai curat si mai satisfacator,
salvandu-i respectul de sine. Tipului declarativ ea ii spune:
"Vino si exprima-te de partea lui Hristos." Egoistului
ii spune: "Vino si lauda-te in Domnul." Cautatorului
de distractii si emotii ii spune: "Vino si bucura-te de satisfactiile
partasiei crestine." Solia este impinsa in directia curentului
la moda pentru a putea fi acceptata de public.
Filozofia din spatele acestui gen de evanghelie poate fi sincera,
dar sinceritatea nu o poate salva de a fi falsa. Este falsa deoarece
este oarba. Ea pierde complet sensul crucii. Crucea veche este
simbolul mortii. Ea reprezinta sfarsitul abrupt, violent, al fiintei
umane. Omul din timpul Romei care isi lua crucea si pornea pe
drumul ei spusese deja la revedere prietenilor lui. El nu se mai
intorcea acasa. Pleca pe un drum fara intoarcere. Crucea nu cunostea
compromisuri, nu modifica nimic, nu excludea nimic; ea omora complet
si pentru totdeauna. Ea nu incerca sa pastreze relatii bune cu
victima. Ea lovea cu forta si cruzime, iar cand isi termina treaba,
omul nu mai era. Rasa lui Adam este sub sentinta de moarte. Nu
exista intelegere sau evadare. Dumnezeu nu poate accepta roadele
pacatului, oricat de inocente sau frumoase ar parea ele in ochii
omului. Dumnezeu salveza individul lichidandu-l si apoi inviindu-l
la o viata noua. Evanghelia care traseaza paralele intre caile
lui Dumnezeu si caile oamenilor este falsa conform Bibliei si
cruda pentru sufletele ascultatorilor. Credinta lui Hristos nu
merge paralel cu lumea, ci o intersecteaza. Venind la Hristos,
noi nu aducem vechea viata la un nivel mai inalt, ci o lasam la
cruce. Bobul de grau trebuie sa cada in pamant si sa moara.
Noi, cei care predicam evanghelia, nu trebuie sa ne privim ca
fiind agenti de relatii publice trimisi sa aduca intelegere intre
Hristos si lume. Nu trebuie sa ne imaginam insarcinati sa-L facem
pe Hristos acceptabil lumii de afaceri, presei, sportului sau
educatiei moderne. Noi nu suntem diplomati, ci profeti, iar mesajul
nostru nu este un compromis, ci un ultimatum. Sa predicam vechea
cruce, si vom avea vechea putere"