CREZUL
BISERICII CRESTINE BAPTISTE
STATUTUL
de organizare si functionare al
CULTULUI CRESTIN BAPTIST DIN ROMANIA
UNIUNEA BISERICILOR CRESTINE BAPTISTE DIN ROMANI
CAPITOLUL 1
Dispozitii generale
Art.1. Cultul crestin Baptist din Romania se întemeiaza pe învataturile
Sfintelor Scripturi. Denumirea acestuia este : Cultul Crestin Baptist din
Romania - Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste din Romania.
Art.2. Cultul Crestin Baptist din Romania este liber si autonom fata de stat
si se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentului statut.
Principiile de credinta ale Cultului sunt cele prevazute în Marturisirea
de Credinta a Cultului Crestin Baptist din Romania .
Art.3. Cultul Crestin Baptist din Romania formeaza o unitate atît din
punct de vedere doctrinar, cît si organizatoric. Acesta se organizeaza
în: biserici, comunitati ale bisericilor, Conventia bisericilor Crestine
Magiare si Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste, fiecare avînd personalitate
juridica cu drepturile ce deriva din aceasta calitate.
Art.4. Cultul Crestin Baptist din Romania este independent fata de bisericile
si organizatiile baptiste din strainatate, pastînd legaturi fratesti
si de colaborare cu acestea. El poate intra în aliante cu bisericile
evanghelice din tara si strainatate.
CAPITOLUL 2
Despre membri
Art.5. Este membru al Cultului Crestin Baptist din Romania, fara deosebire
de sex, nationalitate sau rasa, persoane care din convingere si libera sa
vointa, a primit credinta de botez, accepta Marturisirea de Credinta a Cultului
si prevederile prezentului statut si este înscrisa în registrele
bisericii, cu respectarea prevederilor statutare. Fiecare credincios baptist
trebuie sa apartina unei biserici. Primirea unui membru în biserica
se face prin aprobarea organelor de conducere ale bisericii.
Art.6. Calitatea de membru al Cultului Crestin Baptist este personala si netransmisibila
si poate fi dovedita dupa registrul de membri tinut în biserica. Copii
nebotezati ai credinciosilor baptisti sunt considerati ca apartinatori. Ei
nu se bucura de drepturile membrilor bisericii. Biserica are datoria de a
le acorda asistenta spiritual-religioasa.
Art.7. Un membru al Cultului Crestin Baptist nu poate apartine în acelasi
timp decît unei singure biserici. Transferul unui membru la o alta biserica
se face cu aprobarea comitetului de conducere al bisericii din localitatea
în care acesta se stabileste definitiv sau temporar. Biserica în
care un membru se transfera va solicita adeverinta de membru de la biserica
din care pleaca.
Art.8. Fiecare membru al Cultului Crestin Baptist are datoria sa contribuie
financiar si/sau material la sustinerea activitatii bisricii.
Art.9. Calitatea de membru al Cultului Crestin Baptist se pierde prin retragere
sau excludere.Retragerea se face cu încunostiintarea transmisa în
scris bisericii în al carei registru este evidentiata persoana în
cauza.
Art.10. Biserica poate exclude membrii care se fac vinovati de:
-cadere în pacat; abateri de la Marturisirea de Credinta a Cultului;
nefrecventarea serviciilor divine ca urmare a lipsei de interes. Cei exclusi
sau retrasi vor putea fi reprimiti în aceeasi biserica dupa ce vor dovedi
sincera îndreptare. În cazul schimbarii domiciliului în
alta localitate, reprimirea se poate face de catre biserica din acea localitate,
dupa obtinerea prealabila a acordului scris din partea bisericii care a hotarît
excluderea. Fostii membri, exclusi sau retrasi, nu au nici un drept asupra
bunurilor si valorilor aduse sub orice forma în patrimoniul bisericii.
CAPITOLUL 3
Organizarea Cultului Crestin Baptist
Art.11. Bisericile, comunitatile bisericilor au personalitate juridica de
la data constituirii lor. Biserica are personalitate juridica numai daca are
un numar de cel putin 20 de membri.
SECTIUNEA 1
Biserica
Art.12. Biserica este partea componenta locala a Cultului Crestin Baptist
din Romania si reprezinta unirea voluntara a unui grup de credinciosi de cel
putin 20 de membri majori care accepta din propria lor convingere Marturisirea
de Credinta a Cultului Crestin Baptist si prevederile prezentului statut.
Biserica este de sine statatoare si are ca singura autoritate în materie
de credinta si practica religioasa învataturile Sfintelor Scripturi.
Fiecare biserica face parte din comunitatea bisericilor crestine baptiste
competente si din Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste.
Art.13. Biserica se constituie prin hotarîrea adunarii generale a membrilor
fondatori.
Actul de constitutie se va întocmi în 3 exemplare, va purta semnatura
fiecarui membru fondator si va exprima vointa colectiva de constituire, denumirea
si sediul bisericii, precum si nominalizarea membrilor comitetului de conducere.
Art.14. Biserica se considera definitiv constituita, fara nici o alta formalitate,
dupa eliberarea autorizatiei de functionare de catre Uniunea Bisericilor Crestine
Baptiste din Romania.
Art.15. Grupul de credinciosi mai mic de 20 de membri majori se poate constitui
în ,,biserica filiala", fara a avea personalitate juridica.
Art.16. Doua sau mai multe biserici pot constitui împreuna un cerc pastoral,
fara a avea personalitate juridica. Cercul pastoral exprima unitatea de viziune
a bisericilor componente si contribuie la: dezvoltarea spirituala a acestora,
pregatirea si instruirea slujitorilor duhovnicesti, realizarea proiectelor
de misiune, precum si a altor obiective stabilite de catre acesti membri.
Art.17. Organele de conducere ale bisericii sunt: Adunarea generala si Comitetul
de conducere. Organul de control financiar al bisericii este format din cenzori
alesi de adunarea generala.
Art.18. Adunarea generala este organul suprem de conducere al bisericii si
se tine odata pe an sau ori de cîte ori este nevoie. Adunarea generala
se convoaca de pastor sau delegatul sau în baza hotarîrii comitetului
ori la cererea scrisa si motivata a cel putin o treime din numarul total al
membrilor bisericii. În situatia în care pastorul refuza, convocarea
se va face de persoana desemnata de comitet. Convocarea se face cu cel putin
14 zile înainte si va cuprinde data, ora, locul si scopul, precum si
mentiunea ca , daca la termenul indicat nu se vor întruni cel putin
jumatate plus unu din numarul membrilor, adunarea se va tine peste o saptamîna,
în acelasi loc si la aceeasi ora, fara nici o alta convocare, cînd
se vor putea lua hotarîri valabile cu orice numar de membri. Hotarîrile
se iau cu cel putin jumatate plus unu din numarul celor prezenti. În
caz de paritate, decide votul persoanei care prezideaza.
Art.19. Adunarea generala hotaraste asupra tuturor problemelor majore ale
bisericii, putînd delega o parte din atributiile sale comitetului de
conducere. Adunarea generala este prezidata de pastor sau de un delegat al
acestuia, asistat de secretarul bisericii.Procesul verbal va fi semnat de
persoane care au prezidat adunarea generala. La adunarile generale ale bisericii
pot participa cu vot consultativ 1-3 delegati ai comunitatii sau Conventiei,
dupa caz si 1-3 delegati ai Unuinii.
Art.20. Adunarea generala alege dintre membri sai comitetul de conducere si
cenzori pe o perioada de 2 ani. Ea stabileste structura comitetului de conducere
în acord cu nevoile bisericii. Structura comitetului va cuprinde cel
putin urmatoarele functii: pastor sau prezbiter ales, secretar si casier.
Numarul membrilor comitetului va fi stabilit de fiecare biserica în
urmatoarele limite: -bisericile cu 21-100 membri vor alege 3-7 membri în
comitet; bisericile cu 101-300 membri ,, 5-11 ,, bisericile cu 301-700 membri
,,7-15 ,,bisericile cu 701-1000 membri ,,9-17 ,, bisericile cu 1001-2000 membri
,,11-21 ,, bisericile cu peste 2001 membri ,,15-25; Adunarea generala a bisericii
desemneaza prin vot delegati pentru Adunarea generala a comunitatii desemnati
în proportie de un delegat la 50 de membri. Delegatii bisericii pentru
Congresul Cultului vor fi desemnati în proportie de un delegat la 100
de membri. Membri în comitet, cenzorii si delegatii pot fi revocati
de adunarea generala înainte de expirarea mandatului, daca s-au facut
vinovati de cadere în pacat, abateri de la Marturusirea de Credinta
a Cultului sau daca nu si-au îndeplinit sarcinile încredintate.
În locul unui membru sau delegat revocat, dimesionat sau decedat, comitetul
va coopta un membru al bisericii, urmînd ca prima adunare generala sa
ratifice cooptarea sau sa aleaga alta persoana.
Art.21. Comitetul de conducere asigura cîrmuirea spirituala a bisericii,
coordonarea activitatii administrative si de gestionare a patrimoniului bisericii.
Comitetul de conducere pregateste problemele ce trebuie supuse adunarii generale,
asigura aducerea la îndeplinire a hotarîrilor adunarii generale
si rezolva toate problemele ce i-au fost date în competenta de catre
aceasta. Nu pot fi delegate comitetului de conducere urmatoarele atributii:
a) alegerea si revocarea slujitorilor duhovnicesti ordinati;
b) aprobarea bugetului si descarcarea de gestiune; c) angajarea de împrumuturi
si achizitionarea, construirea, demolarea sau înstrainarea bunurilor
imobile apartinînd bisericii; d) desfiintarea bisericii. Comitetul bisericii
poate delega unele atributii comisiilor constituite ad-hoc în vederea
îndeplinirii unor obiective ale bisericii.
Art.22. Comitetul de conducere se convoaca de pastor sau prezbiterul ales,
dupa caz, ori de delegatul acestuia.În cazul în care pastorul
sau prezbiterul ales refuza, convocarea se face din initiativa jumatate plus
unu din numarul membrilor comitetului. Pentru a lua hotarîri valabile
trebuie sa participe la întîlnire cel putin 2/3 din numarul membrilor
comitetului. Hotarîrile se iau cu cel putin jumatate plus unu din membri
celor prezenti. În caz de paritate, decide votul persoanei care prezideaza.
Art.23. Biserica este valabil angajata prin semnatura pastorului sau prezbiterului
ales, împreuna cu aceea a secretarului sau a unui membru delegat de
comitet în acest scop.
Reprezentarea bisericii în justitie se face de catre pastor sau prezbiterul
ales.
Art.24. Secretarul tine corespondenta bisericii, întocmeste procesele
verbale ale adunarii generale si ale sedintelor de comitet, urmareste evidenta
corecta facuta în registrele de membri si apartinatori ai bisericii
si raspunde de corespondenta bisericii si de actele încredintate lui.
Art.25. Casierul pastreza si manipuleaza banii si alte valori. El efectueaza
platile numai pe baza hotarîrii adunarii generale sau a comitetului
de conducere.
Art.26. Cenzorii sînt în numar de 1-3 si au atributia de a controla
gestiunea comitetului de conducere. Cenzorii au obligatia sa întocmeasca
si sa prezinte anual adunarii generale raportul de control financiar în
vederea descarcarii de gestiune.
Art.27. Slujitorii duhovnicesti ai bisericii pot fi: pastori, misionari, evanghelisti,
învatatori, prezbiteri. Pastorul va fi ales de preferinta dinre credinciosii
care poseda pregatire teologica sau alta pregatire scolara cît mai aleasa.
Acesta are îndatorirea de a asigura : hranirea spirituala a bisericii,
pastorirea membrilor, pregatirea si echiparea celorlalti slujitori, cîrmuirea
activitatii spirituale precum si îndeplinirea actelor de cult. Biserica
poate alege dupa necesitati unul sau mai multi pastori. Un pastor poate sluji
una sau mai multe biserici cu acordul adunarii generale a primei biserici
care l-au angajat în care este membru. Misionarii sunt slujitorii bisericii
trimisi de aceasta în tara si în strainatate pentru a înfiinta
noi biserici prin raspîndirea Evangheliei sau pentru a ajuta spiritual
bisericile filiale si grupurile de credinciosi sau pentru a ajuta spiritual
bisericile filiale si grupurile de credinciosi baptisti. Ei sunt trimisi de
biserica pe o perioada determinata de timp si vor prezenta bisericii periodic
rapoarte de activitate. Misionarii îndeplinesc în cîmpul
de misiune îndatoririle pastorilor, iar cei ordinati îndeplinesc
si actele de cult. Evanghelistii sunt slujitorii bisericii care se ocupa cu
raspîndirea Evangheliei prin evanghelizari publice sau prin marturisirea
de la om la om.
Învatatorii în sensul acestui articol, sunt slujitorii bisericii
care coordoneaza activitatea de educatie biblica în biserica si se ocupa
de pregatirea celorlalti învatatori ai bisericii: pentru copii, tineret,
femei, barbati, familii,etc. Prezbiterii, în sensul acestui articol,
sunt slujitorii bisericii care participa la pastorirea si cîrmuirea
spirituala a bisericii locale.
Alegerea pastorilor se face de catre adunarea generala la propunerea comitetului
bisericii prin votul a ¾ din numarul celor prezenti la adunarea generala.
Alegerea misionarilor, evanghelistilor, învatatorilor si prezbiterilor
se face de catre adunarea generala la propunerea comitetului bisericii prin
votul a 2/3 din numarul membrilor prezenti la adunarea generala. Încredintarea
uneia din slujbele amintite se face numai persoanelor care îndeplinesc
conditiile prevazute în Marturisirea de Credinta a Cultului.
Pentru a putea administra actele de cult, slujitorii duhovnicesti vor fi ordinati.
Ordinarea (hirotonisirea) slujitorilor duhovnicesti se decide la adunarea
generala a bisericii cu votul de ¾ din numarul celor prezenti.
Art.28. Slujitorii administrativ-bisericesti sunt diaconii. Acestia asigura
aducerea la îndeplinire a hotarîrilor comitetului în problemele
administrativ-gospodaresti încredintate, promoveaza si organizeaza actiunile
de mila crestina, binefacere si ospitalitate. Diaconii sunt alesi pe o perioada
de 2 ani de adunarea generala cu majoritate simpla de vot si trebuie sa aiba
calitatile stabilite în Marturia de Credinta a Cultului.
Art.29. Slujitorii duhovnicesti pot fi angajati pe durata determinata sau
nedeterminata dupa nevoi. De asemenea biserica are dreptul sa angajeze personal
administrativ, technico-economic si de specialitate.
Art.30. Biserica desfasoara activitati menite sa asigure: închinarea
publica fata de Dumnezeu; cresterea spirituala si educatia credinciosilor;
misiunea si raspîndirea Evangheliei; promovarea actiunilor de caritate;
pastrarea nealterata a învataturilor Sfintelor Scripturi; administrarea
botezului si a Cinei Domnului, precum si oficierea actelor de cult. Biserica
poate înfiinta, organiza si întretine singura sau în colaborare
cu alte biserici: gradinite, scoli de toate gradele, tabere, orfelinate, camine
de batrîni, case de odihna, unitati de asistenta medicala, tipografii,
mijloace de informare în masa, cimitire confesionale, lacase de cult
etc. Biserica poate acorda ajutor financiar si material persoanelor aflate
în nevoi.
Art.31. Biserica este proprietara exclusiva a tuturor bunurilor mobile si
imobile, valorilor materiale si banesti aflate în patrimoniul sau si
dobîndite sau obtinute prin orice moduri sau mijloace licite.
Art.32. O biserica baptista înceteaza a fiinta fie din proprie initiativa,
prin hotarîrea adunarii generale luata cu 9/10 din numarul total al
membrilor, fie în urma hotarîrii Conferintei Nationale a Cultului
Crestin Baptist din Romania de retragere a autorizatiei de organizare si functionare,
conform art. 67 din prezentul statut. În caz de desfiintare, patrimoniul
bisericii trece în proprietatea altei biserici baptiste sau comunitati
de care apartine, ori Conventiei Bisericilor Baptiste Maghiare, dupa caz.