|
Jurnal de Sabat - 21 februarie
2004 |
| Jurnal de Sabat - 29 noiembrie 2003 |
| Viata se schimba, Dumnezeu
ramane Jurnal de Sabat 29 11 03 confesiune, comuniune, comunicare, creatie Editorial: pui de leandru Am vazut in vara aceasta o multime de leandrii cu floarea de o culoare care mi-a starnit admiratia. Noua culoare de fond a titlului acestui jurnal incerca sa o reproduca aproximativ. Nu reuseste prea bine, dar este o sugestie a bordo-ului care m-a impresionat. Am hotarat sa iau cu mine o mostra, fapt pentru care am detasat cu grija doua mladite in asa fel incat planta sa nu sufere. Le-am pus in apa sa prinda radacina. Una dintre ele a devenit imediat apatica si nu dupa multa vreme si-a strans frunzele in jurul trupului si a plecat fara sa o pot impiedica. Mladita ramasa singura a reusit sa scoata o radacina firava dar dupa o vreme s-a rasgandit si ea. Inainte de a fi prea tarziu, i-am mai taiat din codita care incepuse sa se usuce in apa si am observat o inviorare a frunzelor. Speranta mea a zambit din nou, dar capatul cozii a inceput sa moara rapid. La sugestia unui expert l-am plantat direct in pamant. De cateva zile puiul de leandru sta pe ganduri. Sper sa nu ma paraseasca. Prea seamana cu mine si mi-ar parea rau sa-l pierd. izbuc 2003
Pana sa se desmeteceasca, Iona s-a trezit inconjurat de de o multime de oameni dornici sa afle mai multe despre Dumnezeul lui. Nu ar fi ars inima in pieptul sau dupa o asemenea ipostaza, dar uneori suntem siliti sa facem anumite lucruri fara sa le fi dorit neaparat. Asa ca Iona a inceput sa-si joace rolul de reformator spiritual intr-o cetate pe care nu ar fi dotit-o scutita de mania divina. Oamenii care se imbulzeau care mai de care sa-l auda ce spune erau foarte curiosi si directi. Oricat incerca Iona sa evite raspunsurile prea radicale, dorinta lor de a cunoaste pe Dumnezeu era prea navalnica pentru ca profetul sa se poata apara. Cu toate dificultatile de limba, curiosii staruiau asupra detaliilor. Care sunt alimentele aprobate de Dumnezeu pentru hrana noastra, doreau unii sa stie. Omul lui Dumnezeu nu ar fi dorit sa vorbeasca prea deschis despre aceste lucruri asa ca ii invita pe cei doritori sa ramana in urma pentru a afla raspunsul. Dar cu oamenii acestia nu era chip s-o scoti la capat. Asa ca ei insistau sa primeasca chiar acum lamurirea ceruta. Unde este scris tot ceea ce ne spui tu, doreau ei sa cunoasca. Si ce mai scrie acolo. Am auzit ca nici calul nu este curat si nici chiar iapurele, e adevarat? Cand incerca sa se retraga sub motiv ca ajunge pentru astrazi, constata ca nu putea scapa curand din postura de reformator ambulant. Tarziu dupa lasarea serii inca oamenii mai forfoteau in jurul sau unul mai interesat ca altul. Care este totusi adevarata zi de odihna, schimba unul subiectul. Iona se opri o clipa sa-si adune gandurile apoi incepu sa raspunda cu o anumita precautie. Dupa catava minute de introducere larg cuprinzatoare, un altul intreba direct care este ziua a saptea. Aproape fara sa vrea, Iona intarea raspunsurile gata faurite chiar de catre cei ce puneau intrebarile. Ca un adevarat torent puternic al providentei, lucrurile inaintau pe calea viguroasa a reformei spirituale. O mare parte din intrebari se refereau la jertfele pentru pacate grave ca omorul multiplu, si alte nelegiuiri care apasu constiinta localnicilor starniti din letargia lor pagana. Iona se vazu nevoit sa intemeieze in graba un altar pentru sacrificarea animalelor randuite. Zadarnic incerca el sa le spuna ca singurul loc unde se poate gasi izbavirea de vina era la templul din Ierusalim. In nelinistea si nerabdarea lor oamenii doreau sa se curateasca de faradelegi cat mai repede. La cateva zile de la primele prelegeri peripatetice, se infatisa inaintea lui Iona un trimis special al imparatului care il solicita urgent pentru o vizita la palat. Aceasta era prea de tot. Dar chemarea era prea insistenta si fara posibilitate de a fi evitata. Primit in sala mare de sedinta, cu intreg consiliul de coroana, profetul a trebuit sa raspunda la aceleasi intrebari de care s-ar fi ferit ca de foc daca ar fi trebuit sa poarte o discutie pe care sa o poata controla. Dar lucrurile inaintau cu repeziciune spre un final pe care Iona nu-l dorea cu nici un chip. Curand cetatea se afla in cel mai amplu post care a putut fi vazut vreodata. De la cei mai mari pana la cei mai umili servitori, de la animalele din serviciul imparatesc pana la cele ale saracilor din suburbii, toata suflarea purta semnele umilintei si intoarcerii din toata inima la Dumnezeul lui Israel. (pentru conformitate, izbuc, 2003) Times La presiunea unui numar insemnat de curteni slabi de inger si a imparatului insusi aflat in pasa proasta, organizatia secreta a sustinatorilor lui Yahweh din capitala au reusit sa obtina aprobarile de rigoare pentru infiintarea unui centru de studii comparate a teologiei iudaice si asiriene. Pregatirile s-au desfasurat in ritm alert astfel ca ieri a avut loc deja deschiderea oficiala a centrului. Cum imparatul a oferit finantarea pentru un numar masiv de burse, unii din cei mai buni studenti de la universitatile noastre s-au grabit sa se transfere. Avand in vedere mersul actual al lucrurilor, ne putem astepta ca viitoarele generatii de inalti functionari de stat si consilieri imperiali sa poarte marca acestui centru menit sa destabilizeze intreaga noastra societate. Dezastrul cultural care se prefigureaza a inceput in forta si nimeni nu poate opri puhoiul nimicitor. Aparatorii consacrati ai traditiei noastre sunt chemati la cea mai grabnica si hotarata riposta a acestui atentat impotriva fiintei neamului nostru ales. (Asirpress)
INIMOS: Cand spunem despre vreunul dintre noi ca este inimos, acest lucru insemneaza curaj si vitejie dar si bunatate, marinimie si generozitate. Despre noi acest lucru este foarte greu de afirmat. La noi se gaseste arareori o asemenea combinatie. Chiar si atunci cand ni se pare ca intrunim aceste conditii, este mai mult o iluzie decat o realitate. Cand Iti atribuim inimosia Tie, cuvantul este prea sarac pentru a exprima realitatea. Dragostea din inima Ta este mai larga decat marea. Curajul Tau este mai presus decat muntii. Puterea Ta descatuseaza sau opreste zagazurile cerului si ale pamantului. Hotararea Ta misca lumea in timp ce indurarea Ta o vindeca si o reface. La Tine dreptatea si mila sunt fiecare depline una in cealalta. In inima Ta incap si eu si cel cu care nu pot fi impreuna. Esti inimos desavarsit, Doamne! Te admir si stau in asteptare ca indurarea Ta sa-si faca efectul si puterea Ta sa ma adune. rugaciuni celebre (William Couper 1731-1800) laguna albastra La cumpana apelor Sa fii iubit! Jurnal de Sabat 22 11 03 izbuc 2003 |
| Jurnal de Sabat - 15 noiembrie 2003 |
| "Viata este mereu altfel, Dumnezeu ramane acelasi!"
confesiune, comuniune, comunicare, creatie Ion Buciuman ?izbuc Cuprins: Editorial: zapezi amanate Au tot fost zilele acestea, buletine meteo incarcate de zapada. Dar zapada inca n-a venit asa cum am fost avertizati. Oricum, marele nord isi face simtita prezenta din ce in ce mai mult. Dar zapada inca n-a venit. A fost amanata. Si poate va mai intarzia cateva zile sau poate cateva saptamani. Dar invazia alba se pregate serios de ofensiva. Curand ostile ei vor acoperi tara. Ceva asemenetor se intampla pe un alt plan al existentei. Am fost anuntati in repetate randuri ca Isus vine curand, dar de fiecare data invazia alba a fost amanata. Ceva inca mai trebuia pus la punct. Data viitoare sigur va veni, au spus asteptatorii cu amaraciune in glas. Data viitoare, sigur. Ca si zapezile amanate, ziua revenirii nu va intarzia la infinit. Asa cum nordul ne trimite troienele de omat proaspat imaculat, un mic nor alb in rasarit ne va aduce valurile de osti ingeresti. Lumea va fi acoperita de invazia intergalactica. Culoarul Orionului va deveni drumul imparatesc al intarcerii prinsilor de razboi din marea tragedie omeneasca. Sigur descalecatul inefabil nu va mai fi amanat prea mult. Nu se mai poate! izbuc 2003 taramul Cuvantului (Scriptura rescrisa dupa ureche) Sa tot fi fost pret de cateva minute de cand Iona zace incurcat intr-un morman de alge aruncate de furtuna pe plaja. Incet, deschide ochii orbiti de atata lumina. Trecerea brusca de la intuneric total la lumina deplina ii ridica ceva probleme de acomodare. Omul respira cu economie aerul salin pana cand sa-si dea seama ca nu mai este cazul sa se zgarceasca. A trecut penuria de oxigen. Se ridica in capul oaselor si incearca sa se dumireasca unde se afla, in timp ce se descotoroseste de ierburile care-l impresurasera. Dupa directia soarelui fata de malul nisipos al marii, pare sa fie pe tarmul rasaritean al Mediteranei. Ehei, a calatorit nu gluma in ultima vreme. Mintea incepe sa-i lucreze si sa aseze cap la cap lucrurile prin care a trecut de curand. Un val de suflu nou se raspandeste in intrega lui fiinta in timp ce incepe sa-si faca planurile. Se scutura de nisip si incepe sa-si curate hainele ude, botite si soioase. Cand a inceput Domnul din nou sa-i vorbeasca, pentru prima data in viata sa, Iona are inima deschisa fara nici o rezerva. Este prea patit sa se mai impotriveasca. "Scoala-te si du-te la Ninive, cetatea cea mare, si vesteste acolo strigarea pe care ti-o voi da." Ninive, deci! Se gandi in sinea lui omul lui Dumnezeu. Am mai auzit aceste cuvinte, dar acum pare ca suna altfel. Nu este chiar asa de greu sa fac o calatorie la Ninive. Pana la urma urmei poate fi chiar interesant. Nu stiu ce m-o fi apucat sa fug la Tars pentru atata treaba, se mira Iona in timp ce isi croia drum printre dunele de nisip spre drumul caravanelor de est. Curand se afla pe drumul cel bun, si nu era rau de loc. De mult nu mai avuses atata pace si liniste sufleteasca. Cel mai minunat lucru este sa fii in misiune, gandea Iona in timp ce isi repeta in minte frazele uzuale in asiriana. Sa fii in locul in care doreste Dumnezeu, in timpul hotarat de Dumnezeu pentru tine si sa mai si faci ceea ce-ti spune Dumnezeu, este cel mai inalator gand. Nimic nu se poate compara cu acesta. Deasupra neajunsurilor si prejudecatilor, deasupra amaraciunilor si a nenumaratelor motive de nemultumire, sufletul lui Iona parca zbura spre Ninive. Aceasta este misiunea, un leac impotriva plansului si descurajarii. (pentru conformitate, izbuc, 2003) Ninive Times (Asirpress)
rugaciuni celebre Fie indurarea Ta peste noi, laguna albastra Isus cunoaste cazul fiecarui om. El ne invita pe toti sa prindam curaj. El asigura discretie totala asupra tainelor inimii noastre. dupa E.G. White (HLL, 473)
Saptamana aceasta a cazut primul ostas roman in fereastra 10/41. Toate mijloacele romanesti de comunicare in masa, au transmis stirea ca pe cel mai important lucru de pe lume. Tot saptamana aceasta au mai fost omorati vreo 17 carabinieri italieni, multi iarakieni si destui americani, chiar si un maior polonez. Toti acestia la un loc nu valoreaza cat sergentul nostru major Iosif Silviu Fogorasi. Stii de ce? Pentru ca el este al nostru. Aceasta este diferenta. Cine este al nostru este mult mai mare decat toti ceilalti. Stau eu si ma intreb ce s-ar intampla daca ar fi toti ai nostrii. Fata de cine ar fi mai mari? Uite, eu nu am raspuns la aceasta intrebare. Si atunci mai pun inca una tot asa. In cat timp am termina secerisul Domnului, daca toti cei care se pierd ar fi ai nostrii? Dar la aceasta intrebare eu am deja un raspuns: repede. Secerisul s-ar termina repede daca toti oamenii ar fi ai nostrii. Pai, ai cui sunt toti oamenii? Ei, asta-i buna! Toti sunt ai Domnului, secerisul este al Domnului, noi suntem ai Domnului (zicem noi). Atunci, hai sa ne uitam pe fereastra 10/40 si sa vedem pe ai nostrii flamanzi, tristi si fara busola. Acum avem pentru ce ne ruga, avem la ce ne gandi, pentru ca pe ai nostrii nu ni-i putem scoate de la suflet. Poate ne vin si ceva idei despre ce putem face pentru ai nostri de ici si de colo pe care-i putem intalni fara sa ne trebuiasca viza turistica sau de afaceri. "Exista speranta?" Sa fii iubit! IB. |
| Jurnal de Sabat - 08 noiembrie 2003 |
| confesiune, comuniune, comunicare,
creatie
Editorial: rasarit in roz Dincolo de dealuri sunt muntii iar dincolo de ei campiile. In sfarsit, ultimul tinut este marea pentru ca din ea sa poata rasari uniform zorile. Astazi avem program de rasarit in roz. Gloria cerului se inalta voioasa si curata peste ceturile fugare, dar lumea nu se poate bucura de un panoramic diafan si incarcat de trandafiri in plina toamna. In asemenea conditii, rasaritul roz se vede nevoit sa apartina altei lumi. Fata lui stralucind de lumina cerului de dincolo, se pleaca peste fata vanata si tumefiata a lumii tulburate, dupa o noapte incompleta si insuficienta. Zambetul celest incearca sa aduca pace si bucurie in zbuciumul surd, dar in timp ce zorile fac repetitii pentru Ziua Revenirii, lumea face repetitii la Ziua Judecatii. Planurile raman paralele, interesele si cautarile deasemenea. Rasaritul roz se inalta singur peste lumea straina de el, astfel ca nimeni nu-l vede si nici nu vrea sa-l stie, in timp ce el se daruieste generos si fara partinire, tuturor. ©izbuc 2003 taramul Cuvantului IONA V licarul submersibil Am strigat in stramtorare (pentru conformitate, izbuc, 2003) Ninive Cacealmaua clerului si confuzia totala a inchinatorilor Templul central a devenit zilele trecute un centru de confuzie generala dupa ce juriul format din majoritatea preotilor lui Asur, oficianti al locasului cu pricina, au acordat calificative maxime corului propriu care s-a prezentat totusi net inferior altor coruri de la celelte temple, in festivalul muzicii rituale. Necazul nu ar fi fost prea mare daca majoritatea participantilor la manifestare ar fi fost inchinatorii de la templul central, dar cum ceilalti inchinatori s-au considerat ofensati de decizia juriului, tensiunea a crescut brusc si a fost din nou nevoie de o interventie in forta a armatei pentru a calma spiritele. In ciuda celor cateva sute de victime ale operatiunilor de strada, imparatul pare sa fie multumit de situatie din moment ce a purces la o serie de avansari si recompense generoase pentru membrii clerului implicati in decizia cu pricina. Intre fervoare si apatie, inchinatorii lui Asur trec printr-o perioada de confuzie serioasa nestiind ce traditii sa urmeze. In ciuda calitatii slabe a prestatiei preotilor de la templul central, propaganda imperiala apara cu inversunare cultul promovat de acestia. (Asirpress) dictionar de adoratie HARNIC: Daca ai reusit in sase zile sa-Ti faci tot lucrul Tau si l-ai facut foarte bine, atunci Tu esti cu adevarat harnic, Doamne. Daca inca esti de serviciu cand merg eu la culcare si Te gasesc la post cand ma scol dimineata odihnit si ocrotit, insemneaza ca Tu esti neobosit in facerea binelui. Daca lucrurile si planurile tale nu cunosc nici graba si nici intarziere si ele se implinesc intotdeauna intocmai si la timp, insemneaza ca Tu veghezi neincetat asupra cailor Tale. Daca esti atat de vigilent incat niciodata nu esti surprins nepregatit de vreo intamplare fara veste pentru ca Tu le stii pe toate cu mult mai inainte sa se intample, atunci Tu controlezi fara incetare realitatea si actualitatile. In cazul acesta nu-mi ramane decat sa Te admir si sa-mi doresc sa-Ti urmez exemplul. Dar constat ca obosesc repede si-mi pierd usor centrul atentiei. Pai, in cazul acesta, singura mea sansa este sa Te chem sa lucrezi si in viata mea harniciaTa iar eu sa depun toate eforturile ca si cand totul ar depinde de mine. Lauda ar fi toata a Ta, iar bucuria intraga a noastra si am fi doi harnici in loc de unul. rugaciuni Tata Ceresc, laguna In aceeasi masura in care este datoria ta sa-ti marturisesti pacatele, este datoria ta si sa crezi ca Dumnezeu Isi va implini fagaduinta si ti le va ierta. dupa E.G. White (This Day with God, 89) La cumpana Draga Pasty, Sa fii iubit! |
| Jurnal de Sabat - 01 noiembrie 2003 |
| "Viata este mereu altfel,
Dumnezeu ramane acelas!" Jurnal de Sabat - 01 noiembrie 2003 confesiune, comuniune, comunicare, creatie Editorial: o bruma buna taramul Cuvantului IONA IV plonjonul ispasitor
dictionar de adoratie GRANDIOS: Cand Iti despletesti in fiecare seara suvitele Pleiadelor, sau cand Iti pui Cununa Berenicei, sau cand Iti fluturi voios faldurile aurorei polare peste nordul pustiu si inghetat, cand ma lasi sa vad ceva din splendoarea Orionului chiar in nebuloasele sale fara seaman, cand intinzi Calea Lactee inaintea ochilor si cand faci sa pluteasca printre stele Norii lui Magelan, cand se face dimineata aici la noi ca niciunde in univers, si cand dintre culorile asfintitului nu lipseste nici o nuanta de rosu si galben, si cand intinzi curcubeul peste toate noroaiele si revarsarile noastre pestilentiale, sau cand pravalesti apele Niagarei fara pauza de masa sau revizie tehnica, cand se inalta soarele Tau peste roua pamantului inobiland-o imperial cu toate nestematele posibile, si cand faci sa sufle vantul in tuburile de orga ale brazilor plini de viata si verzi, nu mai lipseste decat furtuna cu fulgerele si tunetele ei legate in serie si paralel, pentru a ma face sa raman fara glas in fata maretiei Tale si sa recunosc: esti grandios, Doamane! rugaciuni Doamne, laguna La cumpana Ion Buciuman |
| Jurnal de Sabat - 25 octombrie 2003 |
| Jurnal de Sabat 25.10.2003 confesiune, comuniune, comunicare, creatie Editorial: zvon de viata noua
©izbuc 2003
IONA II zarul penibil (pentru conformitate, izbuc, 2003) Ninive Revolta intr-adevar, sau dementa intre ofiteri? (Asirpress) dictionar de adoratie GATA: Tu esti permanent dispus si disponibil. Nu-Ti vine
niciodata prea greu sa Te scoli si sa vezi ce-Ti mai face gradina. Si
ai cateva sute de milioane bune numai de specii, daramite sa mai punem
la socoteala indivizii pe care Tu ii consideri la fel de importanti
ca intrega lume la un loc. Unde sa mai punem sase miliarde numai de
fiinte umane, fiecare cu propria sa lume de nevoi si interese, iar Tu
esti pregatit si in masura sa intervii oriunde este nevoie de prezenta
Ta explicita. Alteori ai rabdare sa astepti pana cand situatia are disperata
nevoie de Tine. Observatorul neatent poate trage concluzia gresita ca
ai fi absent sau lipsit de interes, dar Tu esti gata si astepti vremuri
pe care tot Tu le aduci si le controlezi. Esti pe faza cu tot ce se
intampla. Tu astepti avand toate pregatirile facute, in timp ce noi
nici nu prea asteptam, iar despre pregatiri, ce sa mai spunem? Privindu-Te
in aceasta s rugaciuni celebre Vorbeste Doamne, (Frances Ridley Havergal, 1836-1879) laguna albastra La cumpana Apelor Draga Pasty, Ion Buciuman |
| Jurnal de Sabat - 18 octombrie 2003 |
|
Editorial: cuvantul tamaduitor Cuvantul cu har si dres cu sare se aude tot mai rar. Proportional cu inflatia banilor se devalorizeza si cuvantul. Doamne, cata nevoie avem de bunatatea care se prelinge din preaplinul inimii peste marginile sufletului peste semeni de tot felul. Oamenii merita o vorba buna nu pentru ca au facut ceva semnificativ, ci pentru ca au nevoie de ea. Neputinta si nevrednicia lor este cea mai buna recomandare pentru a fi miluiti cu vorba cea ziditoare si de trebuinta.Cuvantul tamaduitor nu este la indemana oricui si nu este destul sa vrei ca sa si poti sa-l spui. Acest lucru rar se aduna incet ca margaritarul intre cele doua palme de os ale scoicii suferinde. Cu demnitate si truda se aduna perla si se rotunjeste facandu-se numai buna de adunat pentru pescuitorul din adanc. Cuvantul cel bun si lucrator se aduna in suflet la fel ca lacrima rotunda de sidef in adancul marii. Fi gata sa dai altora ceea ce ei nu sunt in masura sa-si ofere. Mare rasplata mare asteapta pe cel ce graieste cu dragoste si bunatate cuvant intelept de vindecare si zidire. ©izbuc 2003 taramul Cuvantului IONA II furtuna misterioasa (Scriptura rescrisa dupa ureche) (pentru conformitate, izbuc, 2003) Ninive Times Ieri in jurul pranzului, trecatorii au fost atrasi de strigatele de ajutor si groaza care veneau din santierul din coltul strazii XIII cu 13. Cand s-au apropiat sa vada despre ce este vorba, au fost de-a dreptul uluiti sa constate ca zidarii tocmai completau cu resturi de piatra si caramizi un zid in care fusesera imobilizati de vii peste douazeci de oameni legati in lanturi. Cativa dintre ei reusisera sa-si rupa cu dintii calusurile de lemn din gura si strigau disperati dupa ajutor. Multimea adunata la fata locului a fost indepartata cu lovituri de ciomag de catre oamenii bogatasului care-si inalta vila de resedinta. Strigatele din zid au mai continuat cateva ore bune dupa asfintit, dar in acesta dimineata, cand echipa noastra a putut inspecta in fuga locul cu pricina, era liniste pe santier. Astazi se mai asteapta un transport consistent de materiale vii de constructie. Din punct de vedere al rezistentei zidului inginerii sunt de parere ca procedeul nu este prea avantajos, dar sub aspect publicitar, trebuie sa recunoastem ca metoda merita toti banii. (Asirpress) dictionar de adoratie GALES: Duios se ridica ochii Tai peste durerile lumii. Privesti tacut si tandru peste tot ce misca si inima Ta se misca odata cu lucrurile. Ceva din privire Ta se oglindeste pe fata logodnicului ramas pe peron dupa ce a plecat expresul de Wiena. Ceva din sclipirea moale a felului in care vezi Tu lucrurile, lumineaza pe fata mamei in timp ce-si alapteaza pruncul la san. Cumva ingandurarea Ta ocratitoare inconjoara pe fiul intors acasa mult mai tarziu decat ora de inchidere a bibliotecii si amfiteatrului. Apoi ochii Tai coboara sa cerceteze pe cei legati in lanturile patimilor si disperarii, pentru ca toti sunt ai Tai, indiferent daca ei stiu sau nu acest lucru. Eu privesc fata Ta si simt acoperirea galesa a pleoapelor Tale peste nimicul din mine. Ma topesc si curg intre malurile drepte ale indurarii Tale. rugaciuni celebre Doamne, (Albert s. Reitz) laguna albastra Folosirea fortei este contrara principilor de conducere divina. Singura asteptare a lui Dumnezeu este slujirea din dragoste. Aceasta iubire nu poate fi determinata cu forta. Numai dragostea face sa se nasca dragostea. dupa E.G. White (HLL, 15) La cumpana apelor Sa fii iubit! |
| Jurnal de Sabat - 21 februarie 2004 |
KATA IOANNEN
Un nou jurnal de comuniune, confesiune si creatie
Nr. 7, 21 feb. 2004
Ion Buciuman - izbuc
EDITORIAL: Excelenta continutului
Religia are in sine ceva maret. Cand privim templele vadem lamurit acest lucru.
Aurul si argintul se intrec pentru a crea impresia de valoare si mare pret.
La egipteni pana si scrierea folosita in temple trebuia sa fie diferita de
cea legata de lucrurile obisniute. Inima omeneasca presimte ca sfintenia trebuie
marcata cumva aparte. Arta era candva legata in mod deosebit de amenajarea
si infrumusetarea locurilor de inchinare. Necazul este ca in incinte lucrate
cu mare cheltuiala si stradanie artistica, oamenii nu mai vad astazi decat
talentul cutarui sau cutarui om. In cazul acesta excelenta trebuie cautata
in calitatea trairilor sufletesti. Excelenta exterioara a formei se cere inlocuita
cu excelenta interioara a continutului. Iar daca valoarea continutului tot
trebuie sa capete o forma, atunci nu este de prisos ca forma sa puna in valoare
continutul. O asemenea arta a continutului se va face remarcata de la sine.
LOGOS
CUM SA FII OAIE BUNA PE MASURA BUNULUI PASTOR
Ioan cap. 10
I. Foloseste usa din fata. Singura intrare autentica in staul
este prin Isus Hristos.
Isus le-a mai zis: "Adevarat, adevarat va spun ca Eu sunt Usa oilor...Daca
intra cineva prin Mine va fi mantuit..." (v. 7-9)
II. Ia-ti timp sa cunosti Pastorul si ofera-I timp sa te cunoasca.
" Eu Imi cunosc oile Mele si ele Ma cunosc pe Mine." (v. 14)
III. Destupa-ti urechile ca sa auzi glasul si deschide-ti mintea
sa retii si sa recunosti vocea care ti se adreseaza personal.
Oile aud glasul lui; el isi cheama oile pe nume ...si oile ...ii cunosc glasul.
(v 3,4)
IV. Staulul este doar pentru odihna, sa-L urmezi afara din
staul este treba ta de fiecare zi.
Le scoate afara din staul, dupa ce Si-a scos toate oile, merge inaintea lor
si oile merg dupa el. (v. 3,4)
V. Bunul Pastor Isi cauta oile si in alte staule si tu trebuia
sa faci ce face El.
Mai am si alte oi care nu sunt din staulul acesta; si pe acelea trebuie sa
le aduc. Ele vor asculta glasul Meu si va fi o turma si un Pastor. (v. 16)
Frate Ioane, ati fost alaturi de Isus cand a spus la sarbatoarea
corturilor: "Daca inseteaza cineva, sa vina la Mine si sa bea!"
Explicati-ne mai pe inteles aceste cuvinte. Mantuitorul obisnuia sa foloseasca
ori ce ocazie pentru a atrage la Sine pe oameni. Nu o facea in mod propagandistic
pentru a Se inconjura cu un numar cat mai mare de adepti. Chemarea Lui facea
apel la dorintele profunde ale sufletului omenesc. Ceremenia turnarii apei
era o ocazie in care participantii puteau sa vada in mod destul de lamurit
bucuria si inaltarea sufleteasca a mantuirii. Chemand pe oameni la Sine sa
bea, Isus incerca sa trezeasca in inimile celor ce-L ascultau, dorinta sincera
dupa excelenta si mantuire. El le imbina foarte bine pe cele doua.
Mai inainte cu ceva vreme El le spunea oamenilor sa manance trupul Sau si
sa bea sangele Sau in speranta ca socul unei astfel de provocari sa trezeasca
interesul lor pentru ceva total diferit fata de ceea ce stiau ei pana atunci.
Numai o mica grupa de barbati obisnuiti cu acest fel de vorbire au rteceptionat
mesajul. Acum, in ultima zi a sarbatorii corturilor Isus spera sa poata fi
inteles mai bine. Nu am vazut o miscare imediata de interes crescut fata de
persoana si misiunea Sa, dar sunt sigur ca acest apel a ramas multa vreme
in mintea ascuptatorilor si a adus roade mai tarziu.
Soapta pamantului
Am auzit alunii cantand a primavara
Chiar eram nerabdator sa descopar ce anume imi va spune Domnul in aceasta
preumblare de rugaciune. Mi-a tresarit inima cand am vazut alunii aplecati
peste carare cu luminile de pe ramuri aprinse ca pentru inviere. Mai, mi-am
zis eu, este inca ger nu gluma. Simteam cu ma patrunde frigul de februarie
din toate partile. Dar alunii isi clatinau podoabele deasupra capului meu
si sunt sigur ca daca as mai fi avut simtul mirosului atat de ascutit ca altadata,
le-as fi deosebit mirosul de polen in aerul acela polar de dimineata. Atunci
am inceput sa discern in mine ca printr-o dulce consolare, cantecul invierii.
Si alunii cei precoce au inceput sa cante cu mine. Zilele merg inainte, sustineau
ei sus si tare, la tenor. Soarele se ridica tot mai sus cu fiecare amiaza,
continuau ei sa ingane usor. Noi vedem deja intoarcerea cocorilor, continuau
ei in sustenuto. Noi prevestim parada florilor, se agitau fara graba deasupra
cararii mele. Iar inima mea scaldata de atata cantare neauzita, a inceput
sa fredoneze un imnn de lauda. Cand mi-am ispravit drumul de rugaciune am
conchis in sunetul alunilor: No turning back! No turning back!
Fereastra spre lume
Un film numit "The Passion of the Christ"
Dupa ce "Stapanul Inelelor" a domnit confortabil peste industria
cinematografica americana si mondiala, lumea incepe sa vorbeasca acum despre
un altfel de suprematie pregatindu-se pentru lansarea concomitenta si apoi
in valuri succesive, in toate marile metropole ale lumii, cu timp suficient
inaintea sarbatorilor de Paste, a acestei superproductii holywoodiene sub
semnatura lui Mel Gibson: "The Passion of the Christ". Cum este
de asteptat, evenimentul produce deja controverse si va continua sa produca
dupa vizionare. Cum gusturile consumatorilor sunt alimentate de violenta in
exces si Mel Gibson nu este strain de aceasta, filmul lui pedaleaza mai ales
pe scenele de groaza din ultimele 12 ore din viata si moartea lui Isus.
Avem mai multe posibilitati de a intampina evenimentul. Putem fi aparatorii
lui si vom gasi o multime de argumente. Putem fi acuzatorii lui si nu vor
lipsi argumentele necesare. Sau putem lasa si pe unii si pe altii sa faca
si pe una si pe cealalta iar noi sa facem ceea ce nu fac nici unii si nici
altii. Cu Biblia in mana sa ducem lumii solia mantuirii in apele tulburate
de cele doua parti aflate in conflict. Spre deosebire de combatanti, vom avea
bucuria Stapanului care le lipseste pe departe si unora si altora.
Miliardul de aur
Cand a aflat nea Ioan (numele este fictiv dar faptele sunt reale) cum sta
treba cu semanatul miliardului a stat putin si s-a gandit. De o viata toti
il stiau cel mai harnic misionar al bisericii. "Acum este vremea mea",
a zis ca pentru sine. Apoi a mers la pastor si a spus ca el va imparti o mie
de pliante. Pastorul a clatinat din cap incurcat intre incantare si necredinta,
dar suna bine promisiunea de lucrare misionara.
Asa ca nenea si-a umplut buzunarele si dupa o scurta rugaciune a iesit in
piata. Mare i-a fost mirarea cand a observat ca nimeni nu este interesat de
marfa lui desi nu cerea nici un ban pe ea. Incurcat si obosit s-a intors acasa.
"Cred ca nu m-am rugat prea bine", a facut el constatarea. A doua
zi a inceput sa cerceteze bulevardul central si sa viziteze toate magazinele.
A stat de vorba cu vanzatoarele care nu prea aveau de treaba la acea ora.
La momentul prielnic a inceput sa scoata pliantele. Alta treba! Acum oamenii
care s-au adunat intre timp cereau ei insisi si pliante si explicatii. Mare
i-a fost bucuria lui nea Ioan cand facandu-si socotelile dupa o luna de lucrare,
daduse deja 700 de pliante. Rugativa pentru el si pentru vorbele si pliantele
semanate.
Cum sa.
Acum studiem despre vindecarea orbului din nastere: Ioan cap 9. Iata cateva
intrebari pentru dezbatere in grupele de rugaciune:
1.. Care este uneori semnificatia suferintelor noastre? (v.
3)
2.. De ce spune Isus ca parintii si copilul nu au pacatuit?
3.. Cum se pot arata lucrarile lui Dumnezeu in neputintele noastre?
4.. De ce unii credeau ca orbul vindecat doar seamana cu cel dinainte?
5.. Ce semnificatie are faptul ca Isus a uns ochii orbului cu tina si l-a
trimis sa se spele in scaldatoarea Siloamului? Este simplu sau complicat?
Ce se intampla daca omul nu implinea cele cerute? Cat de importanta este ascultarea?
A cui este puterea de vindecare? Ale cui sunt maritele? Si a cui este responsabilitatea?
6.. Cine si de ce l-au dus pe cel vindecat la farisei?
7.. Ce ai raspunde la intrebarea: Tu ce zici despre El? (v.17) Formuleaza
un raspuns personal si foloseste timpul de rugaciune pentru a spune lui Isus
ce crezi tu despre El.
Rugaciuni celebre
Doamne,
Chiar daca eu sunt cea mai nevrednica faptura a mainilor Tale,
indraznesc sa vin inaintea Ta pentru ca poporul Tau sa capete indurare de
la Tine.
Chiar daca eu sunt atat de neinsenat,
fa-ma in stare sa implinesc ceva semnificativ pentru ei, in Numele Tau.
Iar daca nu Te mai poti folosi de mine,
continua sa faci bine poporului meu si fara mine.
(Oliver Cromwell, 1599 - 1658, pe patul de moarte)
casa cuvintelor
tihna
suiera pustiul undeva departe
vulturul coboara dincolo de creste
am lasat in urma stirile desarte
nu ma mai inmoaie nedorita veste
iarba creste-n soare unduire lina
prin prejur paharul se inalta plin
beau cu-ndestulare ape de hodina
sunt pazit si sigur sub toiag divin
vaile tacerii nu ma infioara
cand se face seara peste lumea treaza
imi rasare luna plina si usoara
pana dimineata visul imi vegheza
© izbuc 2004
Ultimul cuvant
Fiecare suflet este atat de bine cunoscut de Isus Hristos
ca si cand el ar fi singurul pentru care a murit.
(EGW. Hristos Lumina Lumii, pag. 449)
© KI nr. 8, 21 feb. 2004