I. BISERICA CATOLICA PRIMARA

Se pot distinge in istoria Bisericii timpurii sase faze in cursul secolelor II-III d.H.:
* 90 - 140 - Perioada Parintilor apostolici. Persecutia sub Traian.
* 140 - 180 - Perioada primilor apologeti (mai ales Iustin) si a gnosticilor cei mai de seama. Persecutia sub Marcus Aurelius.
* 180 - 220 - Perioada reactiei contra gnosticismului. Reactia montanista. Tertullian. Reactia ortodoxa - Ireneu. Scoala catehetica.
Persecutia sub Septimius Severus.
* 220 - 270 - Perioada de intarire a autoritatii clericale. Hypolit, Origenes Cyprian, Dionysios din Alexandria. Controversa antitrinitara. Persecutiile sub Decius si Valerian (250, 258).
* 270 - 304 - Perioada de toleranta relativa si crestere rapida
* 304 - 324 - Ultimele persecutii. Libertatea credintei. Click aici

Biserica Apostolica - Doctrinele apostolice sau biblice

Biserica din sec. I. d.H. este numita "Biserica apostolica" dar acest nume este revendicat si de Biserica din perioada urmatoare. Prin "Biserica Primara" ar trebui sa se inteleaga numai Biserica primului secol dupa Hristos dar se foloseste acest termen si pentru Biserica din primele cinci veacuri dupa Hristos. In istoria gandirii crestine, sec. I d.H. poate fi numit "epoca scrierii Noului Testament" (N.T.), chiar daca abia in sec. IV d.H. a fost stabilita exact lista cartilor care fac parte din N.T. (canonul N.T.). Istoria Bisericii din sec. I d.H. este dominata de lupta dintre tendinta elenizanta si cea iudaizanta, avand ca momente de referinta alegerea celor sapte diaconi (Fapte 6), conciliul de la Ierusalim (Fapte 15) intemnitarea lui Pavel la Ierusalim (Fapte 21:20-26) si altele. Fruntasul principal al tendintei iudaizante a fost Iacov, fratele Domnului iar contributia gandirii iudaizante la gandirea N.T. este cuprinsa in "Epistola lui Iacov". Crestinii iudei din Palestina se numeau ei insisi ebionim adica "saraci" (Luca 6:20, Iacov 2:5) iar iudeii necrestini numeau pe crestini "nazarineni" (Fapte 24:5). Asa cum se stie, neamurile au dat numele de crestini ucenicilor lui Hristos la Antiohia (Fapte 11:26). Click aici

Cultura romana si civilizatia romana

In sec. XII i.H., indata dupa razboiul Troiei (circa 1200 i.H), populatiile indoeuropene italice (inrudite mai mult cu illyrii si cu grecii, decat cu tracii) s-au asezat in peninsula Italia ("tara boilor" - fiindca italicii erau crescatori de vite). Intre arienii italici erau si latinii, care s-au asezat in Latium, unde dupa legenda, ar fi gasit adapost si refugiatul troian Aeneas, stramos al intemeietorilor Romei. +ncepe in Italia prima cultura a fierului, Villanova.arta. Click aici

Cultura elenistica

Acum 4000 de ani, cand Avraam ajungea in Canaan, grecii au inceput sa se aseze in Grecia, stramosii geto-dacilor, tracii de nord in Dacia (Romania), tracii de sud in Tracia (Bulgaria) iar ilirii in Illyricum (Iugoslavia, vezi Rom. 15:19). Evreii sunt semiti, pe cand grecii, tracii si illyrii sunt iafetici sau indoeuropeni, numiti si arieni (adica nobili). Grecii au creat mai intai civilizatia miceniana a bronzului, din mileniul II i.H., sub influenta civilizatiei cretane a asa-numitilor pelasgi, care au ajuns si in Canaan, unde au fost numiti filisteni. Numele Palestina, dat de greci Canaanului, inseamna tara Pelasgilor sau a filistenilor. Insula Creta este numita in Vechiul Testament Caftor iar pelasgii din Creta sunt numiti caftoriti. Numele romanesc de femeie Pelaghia inseamna pelasga sau filisteanca. Urmasii pelasgilor traiesc azi in Spania de NV si in Franta SV, fiind numiti basci - cel mai vechi popor din Europa. In perioada homerica a fierului (sec. XI-IX i.H. ), numita asa de la poetul legendar Homer, care a cantat razboiul Troiei (Troas, Fapte 15:8), s-a format civilizatia oraselor-state grecesti, in frunte cu Corint si Milet, atat in Grecia, cat si in Asia Mica (Turcia de azi) si in insulele Marii Egee (intre Grecia si Turcia de azi). In perioada arhaica sau veche, orasele-state grecesti intemeiaza colonii pe coastele Marii Mediteraneene si ale Marii Negre. Aceasta este Marea Colonizare greaca din sec. VIII-VI i.H. Incepe faurirea marii culturi grecesti sau elene, una din cele doua componente esentiale ale civilizatiei Occidentului de azi, cealalta componenta fiind iudeo-crestina. Inceputul marii culturi grecesti a fost influentat de cultura Orientului antic. Urmeaza civilizatia clasica elena sau greaca din sec. V-IV i.H. (aproximativ intre anii 500-336 i.H.), cu centrul la Atena, dand nastere celei mai stralucite culturi antice, care a furnizat aproape toate modelele culturii occidentale moderne in filosofie, stiinta, literatura si arta. Click aici

Un scurt istoric al gandirii iudaice...

In urma cu 4000 de ani, patriarhul Avraam - inconjurat de popoare politeiste, cu un ritual diversificat al jertfelor - a incheiat un legamant cu Dumnezeu. Acest legamant fagaduia lui Avraam urmasi fara numar si tara Canaanului. Semnul legamantului era circumcizia. Au urmat patriarhii Isaac, Iacov-Israel si Iosif si caderea poporului Israel in robia egipteana din care a fost scos de Moise. Legamantul dintre Moise si Dumnezeu, avand la baza mai ales Decalogul, marcheaza inceputul religiei mozaice. Incepe scrierea Bibliei. Luarea in stapanire a tarii Canaanului s-a produs in timpul lui Iosua iar organizarea ei, sub judecatori si regi. Profetul Samuel marcheaza un moment important in istoria religiei mosaice, intemeind prima scoala de profeti. David stabileste centrul religios al iudaismului la Ierusalim iar Solomon construieste acolo singurul Templu al singurului Dumnezeu. Cartile juridice, istorice, poetico-didactice si profetice la Vechiului Testament se asociaza cu gandiri religioase extrem de variate si de profunde. Influenta politeismului duce insa la destramarea vietii religioase mozaice, ilustrata de impartirea in doua regate, Israel si Iuda, de caderea poporului din regatul de nord, Israel in robia asiriana (721 i.H.), de caderea poporului din regatul de sud, iudeii, in robia babilonica (605-586 i.H.). Click aici