EVANGHELIA AMENINTATA IN TELEORMAN, Onisim Ciuriuc
Subsemnatul, Ciuriuc Onisim, domiciliat in Alexandria, str. Libertatii nr. 202, bl. 328, ap. 23, fiind slujitor cu functia de pastor in cadrul Cultului Penticostal din Romania, cu aria de activitate in judetul Teleorman, declar urmatoarele:
In ziua de vineri, 03 sept. 2004, orele 18.00, am plecat din Alexandria cu automobilul personal impreuna cu fratii penticostali din Alexandria: Pandelea Ion, Cazacu Daniel, Marinache Lucia si Slav Maria in localitatea Furculesti (25 km de Alexandria) pentru a avea o slujba religioasa in casa numitului Lincan Costel. Ajunsi in Furculesti, gazda ne-a pregatit afara in curte bancile, o masa si caietele de cantari. De obicei, aici vin in jur de 20 de adulti si 20 de copii. Obisnuim sa mergem aici din 1 octombrie 2003 in fiecare vineri seara, pentru doua ore. Fratii au inceput sa vina in jurul orei 19.00 si Bujor Ion mi-a spus ca preotul ortodox din comuna i-a amenintat (a mers pe la casele lor) sa nu mai vina la casa lui Lincan Costel; mai mult, seful postului de Politie statea la intersectia cu drumul catre Mosteni si intorcea oamenii sa nu mai vina la slujba religioasa. Bujor Ion (fiind mai in varsta) n-a cedat politistului si a venit spunandu-i ca fiecare e liber sa-si practice credinta lui. S-au adunat in curte vreo 5-6 persoane, plus noi, trei frati (surorile au inceput cu copiii in alt loc invecinat) si am inceput slujba religioasa.
Dupa zece minute, a venit preotul ortodox cu aproximativ 50 de oameni. El mergea in fruntea lor ca la inmormantare, a intrat in curte, ne intrerupe din slujba si ne porunceste sa plecam imediat din Furculesti pentru ca suntem ilegali. Eu am raspuns ca nu am facut nimic rau, ba mai mult, suntem recunoscuti si aprobati de Guvernul Romaniei. Oamenii au inceput sa devina agresivi, adresandu-ne cuvinte jignitoare, ne-au inconjurat in curte, gata sa tabarasca pe noi amenintand ca-l muta cu tot cu casa pe proprietarul care ne-a primit.
Apare si seful de post Chirita Gheorghe. Eu i-am cerut sa respecte legea si sa ia masurile de rigoare. El imi spune sa plec, fara sa ma legitimeze si ma ia de mana spunandu-mi sa ies din curte. Eu l-am intrebat de fata cu oamenii cand ne putem intalni, iar el imi spune ca a doua zi dimineata, la ora 8. Proprietarul casei, nemaisuportand atatea jigniri, il intreaba pe preot de fata cu toti oamenii de ce a scos zvonul ca eu, Onisim, i-am cumparat o bicicleta noua si i-am oferit si alte avantaje. Eu am afirmat ca nu i-am dat nimic, martori fiind si fratii din Alexandria. Atunci, fostul primar PSD, actual consilier in primarie, ia cuvantul in curtea lui Costel si ma instiinteaza ca, in urma sedintei consilierilor, discutand cererea mea din 19 august 2004 s-a hotarat ca primaria nu ne ne acorda nici un teren in vederea construirii unui lacas de cult.
De precizat ca in data de joi, 19 august 2004, impreuna cu Pandelea Ion, am depus la primaria Furculesti o cerere in care solicitam acordarea unui teren pentru construirea unui lacas de cult. Am anexat si o lista cu aprox. 40 de persoane cu numele si semnaturile lor, care au frecventat cel putin o data slujbele noastre. Preotul a citit si el cererea (desi din punct de vedere al legii el nu avea voie sa citeasca aceasta cerere) si pana la sedinta consiliului a manipulat si a sfatuit consilierii sa nu aprobe cererea noastra. Eu mi-am exprimat dorinta de a participa la acea sedinta. Bineinteles ca nu am fost anuntat cand a avut aceasta loc.
Mi-am pornit masina, care era in curte (din unele surse am auzit ca vreo 8 tineri erau pregatiti sa-mi rastoarne masina daca era pe sosea si apoi sa-i dea foc) i-am luat pe fratii din Alexandria si am plecat. In timp ce plecam, unii frati intarziati veneau spre locul de inchinare si, vazand atata lume, nu stiau ce sa creada. Eu i-am incurajat spunindu-le ca vom discuta in alta zi.
De mentionat ca preotul a mai venit in data de 13 august 2004 si a intrat in casa lui Costel Lincan, perturband linistea publica si slujba religioasa. De atunci, preotul l-a vizitat de cel putin 5 ori saptamanal impreuna cu cantorul bisericii, amenintandu-l ca va avea de suferit daca ne primeste, recomandandu-i sa incuie casa vineri la ora 19.00, ca sa nu ne mai putem aduna. Costel Lincan, temandu-se de Dumnezeu, a rezistat presiunii si ne-a primit tot timpul pana vineri, 03 septembrie 2004. Preotul a revenit in casa lui Costel vrand sa rupa calendarul Cultului Penticostal 2004, care era pe perete. Costel Lincan nu l-a lasat sa faca lucrul acesta, dar preotul i-a ordonat sa dea calendarul jos.
A doua zi sambata, 04 septembrie 2004, impreuna cu aceiasi frati din Alexandria, m-am deplasat in Furculesti la postul de politie. Am intrat in comuna in jurul orei 9.00, unde am vrut sa mergem mai intai la Costel Lincan sa vedem daca a mai primit si alte amenintari si apoi sa mergem la politie. In fata primariei era Costel Lincan cu preotul care incerca sa-l convinga sa renunte “pentru binele comunei”. La politie, seful de post Chiritã Gheorghe ne-a primit impreuna cu adjunctul lui, ne-a legitimat si l-am avertizat asupra incalcarii art. 1-3 din Legea 60/1991:
Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice
(publicata in Monitorul Oficial nr. 192 din 25 septembrie 1991)
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Libertarea cetatenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de alta natura, de a organiza mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte intruniri si de a participa la acestea este garantata prin lege.
Asemenea activitati se pot realiza numai pasnic si fara nici un fel de arme.
Adunarile publice - mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si altele asemenea - ce urmeaza sa se desfasoare in piete, pe caile publice ori in alte locuri in aer liber se pot organiza numai dupa declararea prealabila prevazuta de prezenta lege.
ART. 2
Adunarile publice trebuie sa se desfasoare in mod pasnic si civilizat, cu protectia participantilor si a mediului ambiant, fara sa stinjeneasca folosirea normala a drumurilor publice, a transportului in comun, cu exceptia celor autorizate, functionarea institutiilor publice sau private, a celor de invatamint, cultura si sanatate, a unitatilor economice ori sa degenereze in actiuni turbulente de natura a pune in primejdie ordinea si linistea publica, siguranta persoanelor, integritatea corporala, viata sau bunurile acestora ori ale domeniului public.
ART. 3
Nu trebuie declarate, in prealabil, adunarile publice al caror scop il constituie manifestarile cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desfasoara in incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. In cazul in care organizatorii unor astfel de adunari publice detin indicii sau date ca desfasurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori ar putea sa duca la manifestari violente, au obligatia sa solicite, din timp, primariilor si organelor locale ale politiei, sprijin de specialitate.
In timp ce discutam cu seful de post apare neinvitat, la politie, preotul impreuna cu Costel Lincan, care mi s-a parut intimidat de catre acesta. Preotul a amenintat “ca atata timp cat va fi el preot in comuna, biserica penticostala nu va exista”. Fata de toate acestea, seful de post a declarat ca el are datoria de a apara cetateanul si legea.
La plecare din politie am dat mana cu politistii si cu preotul. Dupa ce i-a strans si mana lui Daniel Cazacu, asistentul meu, preotul s-a aplecat pentru a-si sterge mana de covorul din biroul politiei (acest gest insemnand un gest destul de nepoliticos si obraznic-aratand vizibil prin aceasta discriminarea religioasa).
Iata cum au ajuns sa fie tratati penticostalii de catre concetatenii lor!
Unde este atunci libertatea religioasa ?
Ce invatatura au primit enoriasii acestui preot, care la moartea mamei lui Bujor Florenta care frecventeaza slujbele noastre, nu i-a citit slujba pentru ca nu a avut bani sa plateasca?
Si cu toate acestea, in urma activitatii noastre, rromii au inceput sa-si schimbe modul de viata, studiind Biblia in mod organizat primind diplome din partea Ligii Bibliei din Romania (fundatie interconfesionala). Pentru ei, aceasta diploma inseamna foarte mult, o incurajare, o motivatie sa citeasca Biblia, in schimb preotul i-a apostrofat, condamnandu-i ca au primit diploma.
Oare putem vorbi despre o libertate religioasa in Romania cand oamenii sunt mereu persecutati de autoritati “religioase” si de catre consilierii primariilor locale?
Amenintarile lor au ajuns pana acolo incat li s-a luat dreptul de ajutor social pentru ca urmeaza pe Dumnezeu.
Onisim Ciuriuc, Alexandria
09 septembrie 2004
NOTA:
Responsabilitatea pentru materialul de mai sus apartine in exclusivitate autorului, respectiv lui Onisim Ciuriuc. www.biserici.ro nu a verificat si nu-si asuma nici un fel de responsabilitate privind autenticitatea faptelor expuse in scris de Onisim Ciuriuc. Pentru detalii informative legate de acest material va rugam sa-l contactati pe Onisim Ciuriuc la numarul 0744-262.921sau prin e-mail la nisela80@yahoo.com .
